HABAU PPS Pipeline Systems SRL și INSPET SA, împreună pentru cel mai mare proiect din Europa – Interconectorul de gaze Giurgiu-Ruse
HABAU PPS PIPELINE SYSTEMS SRL oferă o gamă largă de servicii profesionale, inclusiv inginerie, procurare, construcție și punere în funcțiune a conductelor și a instalațiilor în sectoarele pompării, transportului, depozitării și distribuției de petrol și gaze. „Suntem implicați în principal în construcția de conducte pentru transportul de petrol și gaze, precum și toate facilitățile suplimentare, cum ar fi stațiile de compresoare și stațiile de uscare a gazelor”, explică Karl Leidenfrost, director general, adăugând că societatea cooperează în principal cu titanii României în domeniul Petrol și Gaze, precum OMW Petrom, Romgaz și Transgaz.
Cu câțiva ani în urmă, guvernele Bulgariei și României au aplicat împreună la UE pentru cofinanțarea modernizării rețelei transfrontaliere existente de furnizare a gazelor. Licitația corespunzătoare s-a axat pe instalarea a două conducte de gaz (amândouă de DN500, una principală și una de rezervă) subtraversând fluviul Dunărea între Comasca din județul Giurgiu (România ) și Marten din provincial Ruse (Bulgaria).
Asocierea formată din HABAU PPS Pipeline Systems SRL și INSPET SA au câștigat contractul de execuție și finalizare a acestor lucrări, pregătind o ofertă tehnică complexă, implicând un concept de foraj care acoperă diverse scenarii și riscuri previzibile. După o etapă intensă de dezvoltare a ingineriei și planificării operațiunilor de foraj și a mai multor întâlniri de coordonare cu clientul, lucrările premergătoare forajului au început în Iunie 2016.
Principalele ipoteze emiteau posibilitatea ca solul să fie foarte dificil de forat în primii 120 m de-a lungul aliniamentului și că se pot aștepta pierderi de noroi pe secțiunea de forare rămasă. În consecință, s-a propus instalarea unei coloane suplimentare de tubaj (Dn700) de-a lungul acestor 120 m ai aliniamentului și un concept pentru restul forajului care a luat în considerare pierderi semnificative sau chiar totale de noroi.
Conceptul de foraj a oferit de asemenea o singură instalaţie pentru executarea operațiunilor de foraj de pe partea bulgară. În același timp, a început studiul geotehnic al solului, acoperind întreaga arie de foraj pentru ambele subtraversări ale fluviului. Acesta a constat în 10 foraje de bază la adâncimi de până la 100 m care au devenit fundamental pentru dezvoltarea unui model cuprinzător care definește distribuția și juxtapunerea diferitelor tipuri de sol de-a lungul traseului.
Rezultatele au fost departe de a fi ideale, cu subtraversările fluviului situate într-un punct în care condițiile geologice au fost foarte nefavorabile. Cu toate acestea, având stațiile de comprimare de pe malurile bulgar și român ale Dunării deja construite, nu a existat opțiunea de a schimba punctul de trecere.
Terenul de pe partea bulgară a fost intercalate cu zone pline de fisuri tectonice grave. Restul liniei de foraj nu s-a dovedit a fi mult mai bună, cu excepția faptului că frecvența zonelor afectate a scăzut de la cinci zone în primii 200 m până la zece zone afectate în continuare pe restul de 1.900 m. În caz contrar, era clar că ar fi trebuit să se treacă prin calcar mai mult sau mai puțin fracturat cu rezistențe compressive uniaxiale cuprinse între 30 și 160 MPa (puterea porțelanului). După cum se aștepta, instalarea coloanei suplimentare de tubaj (Dn700) s-a derulat cu success pentru ambele subtraversări, în decurs de 5 săptămâni și a fost imediat urmată de mobilizarea instalaţiei de foraj.
“Am construit conducta de interconectare dintre România şi Bulgaria ca şi parte a proiectului strategic Pan-European BRUA care va fi lansat în 2017 şi am participat, de asemenea, şi la un alt proiect istoric, conducta Iasi-Ungheni, care a conectat România şi Moldova.” Karl Leidenfrost
În data de 2 Iulie 2016, operaţiile de foraj au început. Curând, prima zonă cu fisuri tectonice a fost întâlnită şi nu a fost o surpriză pierderea totală a noroiului de foraj. Ceea ce a fost o surpriză, chiar şi pentru specialiştii geologi de pe şantier, a fost volumul mare şi rapiditatea piederii acestuia. Acest aspect a lăsat impresia echipei că au întâlnit o “gaură neagră” care a înghiţit mai mult de 60 m. Următoarea lună a fost caracterizată de nenumărate operaţii de cimentări, care au umplut şi sigilat aceste zone afectate de pierderi. Echipamentul de cimentare şi tehnologia provenită din câmpul petrolier au fost utilizate pe şantier. În plus, pe şantier au fost dezvoltate noi amestecuri de ciment, ceea ce a permis un proces şi mai eficient de etanşare a fiecăreia dintre aceste zone de pierdere. În paralel, operaţiunile de foraj pilot au continuat.
În cele din urmă, Habau PPS şi clientul au decis că lucrările de foraj să continue şi cu pierderi totale de noroi acolo unde este necesar. În acest caz, au fost mobilizate suplimentar echipamente şi personal specializat. De asemenea, s-a hotărât că, pentru a se asigura că termenul de terminare poate fi menţinut, operaţiunile de foraj să continue după un program de lucru în ture (24 de ore, 7 zile pe săptămână). În consecinţă, primul foraj pilot a fost finalizat pe 27 august, la orele 23:28.
Cu eforturi extreme şi paşi dificili pe parcursul întregului proces, tragerea primei conducte a fost finalizată pe 24 septembrie. Pentru evitarea execuţiei în condiţii de iarnă, pentru cea de-a doua conductă am adoptat un nou concept de foraj, în care parametrii majori sunt arătaţi în continuare:
- Utilizarea unui nou ansamblu de foraj modificat şi a unui nou program de foraj.
- Reducerea lungimii secţiunilor tunelului de foraj unde operaţiunile de cimentare vor avea loc în cazul pierderilor de noroi.
- Realizarea forajului pilot din ambele părţi cu întâlnirea lor la mijloc şi acceptarea inevitabilităţii pierderilor de noroi.
- Începerea operaţiunilor de foraj cât mai curând posibil folosind un program de lucru de tipul 24 ore/7 zile.
După toate aceste modificări acceptate de beneficiar s-a început forajul pilot pentru a doua subtraversare. Aceasta a fost în mare măsură lipsită de probleme pe partea românească, până când la o distanţă de forare de aproximativ 1.400 m, forajul pilot a fost oprit, pentru a aştepta forajul pilot înaintând din Bulgaria. Foraj pilot, început în Bulgaria, a progresat, de asemenea, mai bine decât se anticipase. Ulterior, a început retragerea instalaţiei pilot din România în timp ce instalaţia pilot din Bulgaria a continuat să înainteze până pe partea românească. Buna calitate a tunelului de foraj a fost confirmată de faptul că tragerea conductei a fost realizată cu succes în doar 18½ ore, finalizarea operaţiunilor având loc pe data de 4 noiembrie, la orele 17:38, cu mult înainte de începerea sezonului rece şi spre satisfacţia deplină a clientului.
Conducta Giurgiu-Ruse, cel mai mare proiect de acest gen din România şi Europa până în acest moment, va avea o capacitate maximă de transport de 1.5 mld. metri cubi pe an, dinspre Bulgaria înspre România. Capacitatea de transport dinspre România înspre Bulgaria va fi de 500 milioane metri cubi pe an. Această conductă este foarte importantă atât pentru importul, cât şi exportul de gaze.
“România oferă nenumărate posibilităţi, forţă de muncă bine pregătită şi flexibilă, cât şi stabilitate politică, reprezentând o destinaţie perfectă pentru investitori.” Karl Leidenfrost