Ministerul Fondurilor Euro­pene afirmă că în 2020 va trimite Comisiei Europene 23 de aplicaţii de contractare pentru apă şi canalizare cu o valoare totală de 4 miliarde de euro, ce vor fi finanţate de Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). În ultimii trei ani, România a trimis Comisiei  Europene doar 10 aplicaţii de finanţare pentru infrastructura de apă şi canalizare.

„Zona de apă şi de canalizare este cea mai întârziată, cu toate că este cea mai importantă, fiind condiţia de bază a traiului oamenilor. În trei ani de zile au fost trimise la Comisia Europeană 10 aplicaţii de finanţare. Chiar ieri am avut o discuţie cu operatorii pentru că ne-am fixat un target destul de îndrăzneţ pentru 2020. Vrem să trimitem 23 de aplicaţii de finanţare în valoare de 4 miliarde de euro, o sumă destul de mare şi un număr mare de beneficiari. Am avut o discuţie individuală cu toţi beneficiarii care ar urma să fie antrenaţi în acest demers“, a declarat Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene.

În 2018, circa 53% din români aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, iar 69% din ei erau legaţi la sistemul public de alimentare cu apă. În mediul urban, aproape 90% din locuinţe erau legate la sistemul public de canalizare anul trecut, însă în mediul rural procentul a fost de doar 10%, conform statisticilor Institutului Naţional de Statistică. Gradul de contractare a fondurilor europene este de 98% în prezent, însă gradul de absorbţie este de 35%, ceea ce înseamnă că este un decalaj mare între contractare şi implementare, spune Marcel Boloş

„Este un decalaj foarte mare între contractare şi implementarea de proiecte. Prin urmare, cea mai mare problemă pe care o avem este întârzierea în implementarea proiectelor. Acest lucru are consecinţe mai ales în zona proiectelor de infrastructură. Întârzierea în trimiterea aplicaţiilor de finanţare şi cea în împlementarea proiec­telor vor avea un impact financiar la sfârşitul perioadei de programare“, explică el.

Slaba capacitate de implementare a proiectelor de infrastructură mare este una dintre principalele probleme cu care se confruntă Ministerul Fondurilor Europene. Pentru a rezolva această problemă, instituţia vrea să le aducă beneficiarilor experţi de implementare pentru a îi asista în procese precum proceduri de achiziţii publice şi să îi ajute în soluţii tehnice.

Beneficiarii proiectelor de apă şi apă uzată implementate în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare au parte de o primă măsură de simplificare în elaborarea şi aprobarea cererilor de finanţare pentru proiectele majore de dezvoltare a infrastructurii de apă şi canalizare, după ce Ministerul Fondurilor Europene a propus aplicarea unei rate standard (rată forfetară) pentru deter­minarea cuantumului investiţiilor din fonduri nerambursabile ce pot fi susţinute prin POIM în actuala perioadă de programare.

Această măsură a fost necesară pentru accelerarea aprobării proiectelor majore de către Comisia Europeană, precum şi pentru asigurarea unui portofoliu de proiecte care să contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare a României, respectiv accesul la servicii de alimentare cu apă şi canalizare.

Ministrul Marcel Boloş afirmă că printre problemele cu care se confruntă instituţia pe care o conduce este şi lipsa studiilor de fezabilitate pentru proiectele de infra­structură mare din următoarea perioadă de finanţare 2021 – 2027.

„Realizarea unui studiu de fezabilitate durează doi – trei ani. Acesta este un handicap ce trebuie recuperat“, spune Boloş.

Ministerul Fondurilor Europene are un buget de 2,1 miliarde de lei pentru 2020, majorat cu 62%. Marcel Boloş afirmă că fondurile se vor duce spre proiectele de apă şi canalizare, managementul deşeurilor, investiţiile în capitalul uman şi spre proiectele ce implică persoane defavorizate.

Preluare zf.ro